Un aviator pe Frontul de Est și pe frontul secret. Memorii (1939–1947)

#html-body [data-pb-style=DQEAMO7]{justify-content:flex-start;display:flex;flex-direction:column;background-position:left top;background-size:cover;background-repeat:no-repeat;background-attachment:scroll}„Matei Ghica Cantacuzino a fost un aviator român care a colaborat cu serviciile secrete britanice în anii celui de-Al Doilea Război Mondial. Lui i-a fost încredințată misiunea de a-l scoate din țară pe Iuliu Maniu, pentru ca liderul politic național-țărănist să formeze la Londra un guvern român în exil. Ca ofițer aviator, a îndeplinit misiuni de bombardament pe Frontul de Est, luptând în Basarabia, la Odessa și la Stalingrad. A fost artizanul a două fugi spectaculoase pe calea aerului, în 1944 și în 1947, când a scos din țară persoane amenințate de regimurile politice de la București. Matei provenea din două familii ilustre în istoria modernă a României. Bunicul dinspre tată, Ion Ghica, și bunicul dinspre mamă, Gheorghe Grigore Cantacuzino, au fost prim-miniștri.” (Sorin Turturică) „Tati era convins că locul României ar fi fost lângă Aliați (Europa de Vest). În aprilie 1943, îi încredințase mamei o scrisoare pentru noi; plicul nu trebuia deschis decât într-un «caz grav»… Mama l-a pus într-o cutie metalică – un cadou de la regele Ferdinand – și l-a ascuns în imensul tufiș de mahonia, plin de țepi, din fața casei. În iunie 1944, eram la masă când radioul ne-a anunțat «dezertarea căpitanului Matei Ghica Cantacuzino cu bombardierul Heinkel, de la Ianca, spre dușmanii noștri englezi». La puțină vreme după aceea, am aflat și de condamnarea sa la moarte, ca «dezertor». În scrisoare, tata ne explica gestul lui și intențiile sale patriotice. Evident, am plâns cu hohote când am auzit știrea. Cum era posibil ca un om atât de curajos pe front să fie condamnat de țara lui? Când îl vom revedea? Unde? Am mai avut vești de la el doar după 23 august 1944.” (Irina Ghica Cantacuzino)