Lady L./Romain Gary

Romanul, scris in limba engleza si tradus de autor in franceza, se bucura de o ecranizare de exceptie in 1965, in regia lui Peter Ustinov, cu Sophia Loren, Paul Newman si David Niven in rolurile principale. Poveste de dragoste si fictiune istorica avand un deznodamant dintre cele mai neasteptate, Lady L. este si o satira a aristocratiei victoriene, combinata cu un portret reusit al anarhistilor de la sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului XX. Iubirea si umorul domina o istorie picanta si cinica, in care farsa si tragedia isi dau mana. O batrana doamna, etalon al aristocratiei victoriene, este inconjurata, la implinirea varstei de optzeci de ani, de intreaga familie. Una dintre marile familii ale Angliei dupa cum insasi Lady L . o spune: Guvernul de-a dreapta, Biserica la stanga, Banca Angliei si Armata in spatele ei. Cele patru reprezentate, toate, de urmasii acestei femei, care a dat Angliei tot ce avea mai bun. Dar nu intotdeauna trunchiul de pe care sar aschiile este pe atat de nobil pe cat ni l-am putea imagina. Ba chiar s-ar putea dovedi ca nu este nici macar pe atat de englez pe cat s-ar cuveni. Amenintata cu pierderea pavilionului de vara, sanctuarul ei secret, Lady L. este obligata sa-si mute lucrurile cu toata discretia posibila. De aceea apeleaza la prietenul de o viata Sir Percy Rodiner, poetul oficial al Curtii, care va asculta perplex incredibila istorie a femeii pe care o iubeste de peste patruzeci de ani. Scriitor (romancier, eseist, autor de memorii), aviator, diplomat, regizor, scenarist, ROMAIN GARY , pe numele adevarat Roman Kacew, s-a nascut pe 8 mai 1914 la Vilnius intr-o familie evreiasca si a crescut la Varsovia, unde mama sa l-a botezat catolic. In 1928 s-a stabilit in Franta. A studiat Dreptul la Aix-en-Provence si Paris. In timpul razboiului, cand si-a luat numele de Gary, a fost pilot in Fortele Aeriene Franceze Libere, primind ulterior multe medalii si distinctii, printre care titlul de Comandor al Legiunii de Onoare. L-a intalnit pe generalul de Gaulle in 1940 la Londra si a ramas toata viata un admirator al acestuia. Dupa razboi, cariera de diplomat avea sa-l poarte la Sofia, Berna, New York, Londra, Los Angeles. S-a casatorit in 1945 cu jurnalista britanica Lesley Blanch. Numit consul general la Los Angeles, a intalnit-o pe actrita Jean Seberg, cu care s-a casatorit in 1963, a avut un fiu si de care a divortat in 1970. Pe 2 decembrie 1980, la un an dupa ce aceasta s-a sinucis, Romain Gary s-a impuscat. Este singurul scriitor care a primit de doua ori Premiul Goncourt, mai intai ca Gary, apoi ca Emile Ajar (identitatea lui Ajar s-a aflat abia dupa moartea autorului). Opera vasta, eterogena semnata Gary se intinde pe mai mult de patru decenii. Dintre romanele sale mentionam: Educatie europeana (Education europ enne, 1945; Humanitas Fiction, 2020), Le grand vestiaire (1948), Les racines du ciel (1956, Premiul Goncourt), Promisiunea zorilor (La promesse de l aube, 1960; Humanitas Fiction, 2018), Les oiseaux vont mourir au P rou (1962), Lady L. (Lady L., 1963; Humanitas Fiction, 2021), La t te coupable (1968), Dincolo de limita aceasta biletul isi pierde valabilitatea (Au-dela de cette limite votre ticket n est plus valable, 1975; Humanitas Fiction, 2019), Clar de femeie (Clair de femme, 1977; Humanitas Fiction, 2017), Zmeie de hartie (Les cerfs-volants, 1980; Humanitas Fiction, 2019) etc. Sub pseudonimul Emile Ajar au aparut Gros-Calin (1974), La vie devant soi (1975, Premiul Goncourt), Pseudo (1976), L angoisse du roi Salomon (1979).

Brand

Humanitas Fiction

subcategory

Carte/Fictiune/Moderni, contemporani